Diverse

Diverse

Nivel introductiv

E.221. Să se demonstreze formula: 0,(a)=a9.\overline{0,(a)} = \dfrac{a}{9}.

MM, 24.04.2024
Soluție:

Metoda 1: Notăm 0,(a)=x×10\overline{0,(a)} = x \quad | \times10
a,(a)=10xx\overline{a,(a)} = 10x \quad | -x
a,(a)0,(a)=9x\overline{a,(a)} - \overline{0,(a)} = 9x
a=9xx=a9.a=9x \Rightarrow \boxed{x=\dfrac{a}{9}}.

Metoda 2: 0,(a)=0,a+0,0a+0,00a+=\overline{0,(a)} = 0,a + 0,0a + 0,00a + \dots =
=a10+a102+a103+== \dfrac{a}{10} + \dfrac{a}{10^2} + \dfrac{a}{10^3} + \dots =
=a10limnk=0n110k=a10limn1110n+11110=a1011110=a9.=\dfrac{a}{10} \cdot \lim\limits_{n\to\infty} \sum\limits_{k=0}^{n} \dfrac{1}{10^k}=\dfrac{a}{10} \cdot \lim\limits_{n\to\infty} \dfrac{1-\dfrac{1}{10^{n+1}}}{1-\dfrac{1}{10}}=\dfrac{a}{10} \cdot \dfrac{1}{1-\dfrac{1}{10}}=\dfrac{a}{9}.

Observație: Metoda 1 este considerată a nu fi foarte riguroasă deoarece se bazează pe presupunerea că regulile folosite pentru adunarea sau multiplicarea numerelor cu număr finit de zecimale sunt valabile și la numerele cu un număr infinit de zecimale. Această presupunere este corectă, dar necesită justificare [https://en.wikipedia.org/wiki/0.999...].

E.222. Să se demonstreze formula: a,(bc)=abca99.\overline{a,(bc)} = \dfrac{\overline{abc}-a}{99}.

MM, 24.04.2024
Soluție:

Metoda 1: Notăm a,(bc)=x×100\overline{a,(bc)} = x \quad | \times100
abc,(bc)=10xx\overline{abc,(bc)} = 10x \quad | -x
abc,(bc)a,(bc)=99x\overline{abc,(bc)} - \overline{a,(bc)} = 99x
abca=99xx=abca99.\overline{abc}-a=99x \Rightarrow \boxed{x=\dfrac{\overline{abc}-a}{99}}.

Metoda 2: a,(bc)=a+(0,bc+0,00bc+0,0000bc+)=\overline{a,(bc)} = a + (0,bc + 0,00bc + 0,0000bc + \dots )=
=a+(bc102+bc104+bc106+)== a+ \Big(\dfrac{\overline{bc}}{10^2} + \dfrac{\overline{bc}}{10^4} + \dfrac{\overline{bc}}{10^6} + \dots \Big)=
=a+bc102limnk=0n1102k=a+bc102limn11102n+211102==a + \dfrac{\overline{bc}}{10^2} \cdot \lim\limits_{n\to\infty} \sum\limits_{k=0}^{n} \dfrac{1}{10^{2k}}=a + \dfrac{\overline{bc}}{10^2} \cdot \lim\limits_{n\to\infty} \dfrac{1-\dfrac{1}{10^{2n+2}}}{1-\dfrac{1}{10^2}}=
=a+bc102111102=a102+bca99=abca99.=a + \dfrac{\overline{bc}}{10^2} \cdot \dfrac{1}{1-\dfrac{1}{10^2}}=\dfrac{a\cdot 10^2 + \overline{bc}-a}{99} = \dfrac{\overline{abc}-a}{99}.

E.223. Să se demonstreze formula: a,b(cd)=abcdab990.\overline{a,b(cd)} = \dfrac{\overline{abcd}-\overline{ab}}{990}.

MM, 24.04.2024
Soluție:

Metoda 1: Notăm a,b(cd)=x×10\overline{a,b(cd)} = x \quad | \times10
ab,(cd)=10x×100\overline{ab,(cd)} = 10x \quad | \times100
abcd,(cd)=1000x10x\overline{abcd,(cd)} = 1000x \quad | -10x
abcd,(cd)ab,(cd)=990x\overline{abcd,(cd)} - \overline{ab,(cd)} = 990x
abcdab=990xx=abcdab990.\overline{abcd} - \overline{ab} = 990x \Rightarrow \boxed{x=\dfrac{\overline{abcd}-\overline{ab}}{990}}.

Metoda 2: Ne folosimm de formula demonstrată anterior pentru 0,(ab).\overline{0,(ab)}.
a,b(cd)=110ab,(cd)=110(ab+0,(cd)=110(ab+cd99)=\overline{a,b(cd)} = \dfrac{1}{10} \cdot \overline{ab,(cd)} = \dfrac{1}{10} \cdot (\overline{ab} + \overline{0,(cd)} = \dfrac{1}{10} \cdot \Big(\overline{ab} + \dfrac{\overline{cd}}{99}\Big) =

=110100ab+cdab99=abcdab990.= \dfrac{1}{10} \cdot \dfrac{100 \cdot \overline{ab} + \overline{cd} - \overline{ab}}{99} = \dfrac{\overline{abcd}-\overline{ab}}{990}.

E.226. Dacă un număr natural n împărțit la 8 dă restul 5 și împărțit la 5 dă restul 3, să se afle restul împărțirii lui n la 40.

MateMaraton, 24.04.2024, L. Măran
Soluție:
{n=8c1+55n=5c2+38 \begin{cases} n = 8 \cdot c_1 + 5 \quad | \cdot 5\\ n = 5 \cdot c_2 + 3 \quad |\cdot 8 \end{cases}

Pas 1: Înmulțim cu 55, respectiv 88, pentru a ajunge la împărțitorul cerut (acel 4040):

{5n=40c1+258n=40c2+24 \begin{cases} 5n = 40 \cdot c_1 + 25\\ 8n = 40 \cdot c_2 + 24 \end{cases}
Dacă în urma diferenței am fi obținut doar nn (în loc de 3n3n), problema ar fi fost ca și terminată. Așadar, în pașii următori vom încerca să ajungem la nn.

Pas 2: (opțional): Cum 5n<8n5n<8n, schimbăm ordinea celor două relații:
(Conform lemei, e de preferat ca BB să fie mai mic decât AA)

{8n=40c2+24x5n=40c1+25y \begin{cases} 8n = 40 \cdot c_2 + 24 \quad |\cdot x\\ 5n = 40 \cdot c_1 + 25 \quad | \cdot y \end{cases}

Pas 3: Căutăm două numere xx și yy astfel încât 8nx5ny=n,8n \cdot x - 5n \cdot y = n, adică rezolvăm ecuația diofantică 8x5y=1.\boxed{8x-5y=1}.

Conform unei leme pe care o vom demonstra ulterior, o ecuație în N×N\N \times \N de forma AxBy=1,Ax-By=1, cu (A,B)=1(A,B)=1 are întotdeauna soluție, cu valoarea minimă a lui xx în interiorul mulțimii {1,2,,B1}.\{1, 2, \ldots ,B-1\}. Deci, în cazul nostru, valoarea lui xx se află sigur în mulțimea {1,2,3,4}.\{1, 2, 3, 4\}.

  • x=1x=1, nu convine;
  • x=2\boxed{x=2} convine, rezultă y=3.\boxed{y=3}.

Pas 4: Înmulțim cu 22, respectiv 33 și facem scăderea:

{16n=40c22+4815n=40c13+75 \begin{cases} 16n = 40 \cdot c_2 \cdot 2 + 48\\ 15n = 40 \cdot c_1 \cdot 3 + 75 \end{cases}
După scădere:
n=40(2c23c1)27=40(2c23c140)+13,n = 40(2c_2-3c_1) - 27 = 40(2c_2-3c_1-40) + 13, deci r=13.\boxed{r=13}.

E.227. Dacă AA, BB sunt numere naturale prime între ele, atunci există numerele naturale uu și vv astfel încât AuBv=1.Au-Bv=1. Mai mult, să se arate că valoarea minimă a lui uu se află în intervalul {1,2,,B1}.\{1,2,\ldots, B-1\}.