Partea 1. Fie m și n cele două numere cu proprietătile din enunț, adică (m,n)=1 și (n,10)=1. Vom trata doar cazul m<n (în caz contrar, extragem partea întreagă și ajungem să tratăm tot o fracție subunitară).
Când facem împărțirea m:n, fiecare cifră zecimală se obține din restul precedent ri, după următoarea schemă:
ri⋅10:n=cifra˘_zecimala˘ +rest.
Cum ri<n și (n,10)=1, înseamnă că împărțirea de mai sus va da întotdeauna un rest nenul, deci vom avem un număr infinit de zecimale. Mai mult, cum resturile care se pot obtine prin împărțirea la n sunt 0,1,…,n−1 (adică un număr finit), înseamnă că la un moment dat resturile (deci și zecimalele) se vor repeta.
Așadar, prin împărțirea lui m la n obținem o fracție zecimală periodică.
Exemplu:
8:27=0, rest 8
8⋅10:27=2, rest 26
26⋅10:27=9, rest 17
17⋅10:27=6, rest 8, iar de aici se repetă.
Deci 8:27=0,(296).
Partea a 2-a. Ne-a mai rămas să demonstrăm că zecimalele se repetă începând cu prima cifră de după virgulă. Presupunem, prin absurd, că
nm=0,a1…ak(b1…bp)=10ka1…ak,b1…bp=10ka1…ak+10k(10p−1)b1…bp=10k(10p−1)a1…ak(10p−1)+b1…bp.
Deci nm=10k(10p−1)A(10p−1)+B, cu A,B∈N.
- Dacă 10k∣ A(10p−1)+B, atunci n este un multiplu de 10k, în contradicție cu ipoteza.
- Dacă 10k ∣ A(10p−1)+B, atunci există C∈N astfel încât A(10p−1)+B=C⋅10k.
Deci nm=10p−1C, adică nm este o fracție periodică simplă (MM, 23.04.2025), în contradicție cu presupunerea inițială.
În concluzie, prin împărțirea lui m la n obținem o fracție zecimală periodică simplă.