E.187. În paralelogramul ABCD avem AB=4, BC=2, BD=3. Fie G centrul de greutate al △ABD și I centru înscris △ABD. Fie M∈(BC) astfel încât BM=2MC. Demonstrați că punctele G, I, M sunt coliniare.
Considerăm ca sistem de referință triunghiul ABC și calculăm coord. baricentrice absolute ale punctelor G, M și I: G are coordonatele G(1,1,1). M([ABC][MBC],[ABC][MCA],[ABC][MAB])=M(hada,−hbdb,hcdc)=M(32,−32,1).
Dar cercul înscris în △ADC are aceeași rază cu cercul înscris în △ABC, iar pentru acesta din urmă, folosind doar teorema bisectoarei și proporții derivate, obținem relațiile har=a+b+ca și analoagele. Așadar, I va avea coordonatele I(1−94,−93,1−92)=I(95,−93,97).
Pentru punctele G, M, I avem determinantul: 132951−32−931197=2711251−2−3137=0, deci G, M, I coliniare.
E.756. Fie triunghiul ABC și punctele D∈(BC),E∈(CA),F∈(AB). Notăm cu M,N,P mijloacele segmentelor AD,BE, respectiv CF. Dacă M′=AD∩NP,N′=BE∩PM,P′=CF∩MN, să se demonstreze relația: [ABC]=2(M′MDM′+N′NEN′+P′PFP′+5)⋅[MNP].
Lucrăm în coordonate baricentrice. M,N,P mijloace ⇒M(21,21−a,2a),N(2b,21,21−b),P(21−c,2c,2a).⎩⎨⎧Mx′+My′+Mz′=1A, M’, D coliniare⇒aMy′=(1−a)Mz′N, M’, P coliniare⇒c(1−b)Mx′+bMy′+(1−c)Mz′=Mx′+(1−b)(1−c)My′+bcMz′⇒Mx′=1+2(a+b−ab−ac)c−bc−1.
Deci ⇒M′MDM′=Mx−Mx′Mx′−Dx=1−a−b−c+ab+bc+ca2a+2b+c−2ab−2ac−bc−1.
Analog, N′NEN′=1−a−b−c+ab+bc+ca2b+2c+a−2ab−2bc−ac−1 și P′PFP′=1−a−b−c+ab+bc+ca2a+2c+b−2bc−2ac−ab−1.